zi

În termeni comuni, ziua poate desemna:perioada de timp de la răsăritul la apusul soarelui - cât timp soarele este deasupra orizontului, în opoziţie cu noaptea care este perioada de la apusul la răsăritul soarelui;perioada de timp de la un miezul (mijlocul) unei nopţi la miezul nopţii următoare;unitatea de măsură pentru timp egală cu durata de la un miezul unei nopţi la miezul nopţii următoare.
Mai multe la Wikipedia.org...

[blæk] adj.,n.,v. -adj 1. i zi; i errët; i nxirë; black in the face i nxirë në fytyrë (nga inati); look black at sb, give sb a black look shikoj me inat dikë; not so black as one is painted jo aq i zi/i lig sa ç'e bëjnë. 2. fig. i thellë; i madh; black despair pikëllim i thellë. 3. zezak, i zi; black theatre teatër zezak. 4. i nxirë; black with soot të nxira nga bloza. 5. i zymtë, i vrenjtur(mot). (Adjective black, Comparative blacker, Superlative blackest).
-n 1. i, e zezë, të zi; dressed in black veshur në të zeza. 2. blozë. 3. zezak. • have sth down in black and white shkruaj të zezë mbi të bardhë, hedh në letër; in the black pa humbje; me fitim./-v 1. nxij. 2. nxihem. 3. lyej (këpucët).

• black out ['blækaut] a) me bie të fikët; b) errësoj (në raste bombardimesh); c) mbaj të fshehtë, bllokoj (një lajm)
• blackamoor ['blækëmuë:] n. lëkurëzi; zezak
• black-and-blue ['blækënblu:] adj. vula-vula, tërë vurata (nga të rrahurit)
• black and white [blæk ænd,(ënd) uait] n 1. shkrim; shtyp. 2. fotografi bardhezi. 3. attr. bardhezi
• black art [blæk a:t] n. magji

Colours ['kallëz] - Ngjyrat

white ['wait] i, e bardhë
green [gri:n] i, e gjelbër
grey [grei] (ngjyrë) hiri
brown ['braun] (ngjyrë) kafe
blue [bllu:] i, e kaltër
red ['red] i, e kuq-e
pink ['pink] (ngjyrë) pembe
purple ['pë:pëll] (ngjyrë) vjollcë, (ngjyrë) purpurt
yellow ['jellou] i, e verdhë
violet ['vaiëlët] ngjyrë vjollce, ngjyrë manushaqe
black [blæk] i, e zezë, zi
blertë - shih: gjelbër
bordo - shih: purpurt
light ['lait] (ngjyrë) e çelur
dark [da:k] (ngjyrë) e mbylltë

s. f. (în expr. si ziua), art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle

s.
1. dată, termen, timp, vreme. (În ~ua hotărâtă ...)
2. zi aniversară = aniversare, ziua naşterii; ziua naşterii = aniversare, zi aniversară.
3. (art.) onomastică. (Când îşi serbează ~ua?)
4. zi festivă = sărbătoare, (înv. şi pop.) praznic, (înv.) sărbătorie. (Azi e ~, nu se lucrează.)
5. (BIS.) Ziua crucii = înălţarea Sfintei Cruci.
6. timp, vreme. (A venit şi ~ua lui.)
7. (la pl.) existenţă, trai, viaţă. (~lele lui se scurgeau în linişte.)

zile, s.f.
1. Interval de timp cuprins între răsăritul şi apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotaţii a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre două culminaţii succesive ale unui astru.
◊ (Determinând noţiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile.
◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obişnuit, comun. De zi cu zi = zilnic.
◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puţin înainte de a se lumina; spre dimineaţă. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineaţă. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi şi noapte sau (adverbial) ziua şi noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineaţă până seara; p. ext. mereu, continuu.
◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi şi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea şi a dormi ziua; p. ext. a duce o viaţă dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărţire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-şi lua ziua bună = a-şi lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relaţii cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepţional.
◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1 ) cuprinsă între răsăritul şi apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convenţională care serveşte drept etalon pentru stabilirea salariului.
◊ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea.
◊ (În sintagme şi loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanţă care se poate străbate într-o zi cu piciorul.
◊ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen soroc.
◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În unele credinţe religioase) Ziua de apoi = momentul în care viii şi morţii vor fi chemaţi la judecata lui Dumnezeu.
◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni.
◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.
◊ Zi aniversară sau ziua naşterii (sau de naştere) = aniversare (a zilei de naştere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva.
2. (La pl.) Viaţă, existenţă, trai.
◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieţii. Abia îşi ţine zilele, se spune despre cineva care trăieşte prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoşat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-şi urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viaţă, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieţii mele (sau tale etc.).
3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereţii.
◊ Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veşnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s.f.] - Lat. dies.