pastorał

adj. m., pl. pastoráli; f. sg. pastorálă, pl. pastorále

adj.
1. ciobănesc, păstoresc, (înv. şi reg.) păcurăresc. (Viaţă ~.)
2. v. bucolic.
3. v. câm-penesc.PASTORAL2 adj. v. diecezan, eparhial, episcopal.

I. adj.
1. de păstor; (p. ext.) câmpenesc, rustic.
◊ gen ~ = gen literar sau muzical de inspiraţie campestră, care îşi propune să redea scene simple şi vădit naive din natură.
2. care aparţine pastorilor, preoţilor.
II. s. f.
1. scenă idilică, câmpenească în creaţia trubadurilor şi truverilor.
2. operă dramatică, lirică sau muzicală aparţinând genului pastoral.
3. mesaj al unui episcop adresat preoţilor şi credincioşilor în anumite ocazii. (fr. pastoral, lat. pastoralis, it. pastorale)

-Ă
pastorali, -e, adj., s.f.
1. adj. De păstor, păstoresc; p. ext. de la ţară. câmpenesc, rustic.
2. adj. (Despre creaţii literare) Care zugrăveşte în mod idilic viaţa păstorilor, viaţa de la ţară; bucolic.
3. S.f. Operă literară cu conţinut pastoral (2 ); bucolică.
◊ Compoziţie muzicală în care sunt evocate crâmpeie din viaţa câmpenească, rurală.
4. adj. (Rar) Care aparţine pastorilor sau preoţilor, privitor la pastori sau la preoţi. Cârjă pastorală.
5. S.f. Scrisoare publică, cuprinzând îndemnuri şi urări, prin care un arhiereu se adresează preoţilor şi credincioşilor cu ocazia sărbătorilor religioase mari sau a altor evenimente importante. - Din fr. pastoral, lat. pastoralis, it. pastorale.

v. pastoral