natura

Natura, przyroda – w najszerszym znaczeniu to świat, wszechświat. Termin ten obejmuje zjawiska świata fizycznego – zarówno nieożywionego, jak życia – w ogóle, bez szczególnego uwzględniania lub z wyłączeniem produktów działalności ludzkiej i ludzkiego oddziaływania na przyrodę.Drugie znaczenie tego słowa to zbiór własności pierwotnych i charakterystycznych dla jakiegoś obiektu, procesu czy człowieka.
W celu uzyskania więcej informacji, zobacz w Wikipedia.οrg...

Natura, în sens larg, este echivalent cu lumea materială, universul fizic, universul material sau, simplu, univers, fire sau în termeni populari Mama natură; fenomenele lumii înconjurătoare, lumea anorganică şi organică.
Mai multe la Wikipedia.org...

s. f., g.-d. art. natúrii; pl. natúri

s.
1. făptură, fire, lume, univers. (Cântecul se răspândea peste întreaga ~.)
2. (PICT.) natură moartă = natură statică; natură statică v. natură moartă.
3. v. esenţă.
4. v. calitate.
5. v. factură.
6. v. conformaţie.
7. v. fire.NATURĂ2 s. v. cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.

s. f.
1. universul în totalitatea sa.
2. lumea organică şi anorganică; mediu înconjurător.
◊ ştiinţele ~ ii = ştiinţele naturale; ~ moartă = pictură reprezentând lucruri neînsufleţite.
3. caracter, temperament; fire.
4. caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi.
◊ de ~ să = capabil să..., apt să... (lat. natura, fr. nature)