literatură

Literatura este arta compozitiilor scrise. O traducere literala a termenului indica sensul de "cunoastere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera litera) iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere. In cultura vestica, operele de baza care sunt scrise contin si elemente fictionale si reale.
Mai multe la Wikipedia.org...

s. f., g.-d. art. literatúrii; pl. literatúri

s.
1. beletristică, litere (pl.), (înv.) scriitorie, (peior.) autorlâc. (Activează în domeniul ~ii.)
2. literatură de anticipaţie v. science-fiction; literatură populară = folclor; literatură ştiinţifico-fantastică v. science-fiction.LITERATURĂ2 s. v. bibliografie.

s. f.
1. artă, creaţie artistică în care se redau idei, sentimente, imagini, fapte din realitate cu ajutorul limbii; artă a cuvântului.
◊ (depr.) a face ~ = a părăsi domeniul faptelor reale, a trece la exagerări.
2. totalitatea operelor literare ale unei epoci, unei ţări, unui scriitor.
◊ tot ceea ce s-a scris referitor la o problemă sau într-un anumit domeniu; bibliografie. (fr. litterature, lat. literatura)

literaturi, s.f.
1. Artă sau creaţie artistică al cărei mijloc de exprimare este limba; beletristică.
◊ Literatura populară = literatură (1 ) anonimă, care, transmisă pe cale orală, devine, dintr-o operă individuală la origine, o creaţie colectivă. Literatură cultă = literatură (1 ) care aparţine unor autori individuali cunoscuţi ca atare şi transmisă prin scris.
◊ Expr. (Peior.) A face literatură = a ocoli esenţialul unei probleme prin artificii de exprimare.
2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei ţări, ale unui grup social etc.
3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoaşterii) Literatură muzicală.
4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie. - Din fr. littérature, lat. litteratura.