labil

v. labil

adj. m., pl. labíli; f. sg. labílă, pl. labíle

labili, -e, adj. (Livr.) Nestatornic, schimbător, instabil.
◊ (Despre un sistem fizic) Care se află în stare de echilibru instabil. - Din fr. labile , lat. labilis.

adj.
1. nestatornic, schimbător, instabil.
2. (despre un sistem fizic) în stare de echilibru instabil.
3. (despre debitul verbal al unor bolnavi mintali) abundent şi necontrolat. (fr. labile, lat. labilis)

adj. v. capricios, fluşturatic, flutu-ratic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător.