gatit

v. gătit

v. găti

s. n.

s.n. Acţiunea de a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. - V. găti. GĂTIT2 -Ă
gătiţi, -te, adj.
1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit.
2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc).
3. (Reg.) Sfârşit, isprăvit. [Var.: (reg.) gătát, -ă adj.] - V. găti.

Horlamak.

adj.
1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferches, ferchezuit, îngrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. si Ban.) cinas, (Transilv.) nialcos, (turcism înv.) muchelef. (Om ~.)
2. v. împodobit.
3. pregatit, preparat, (înv.) prefacut. (Mâncare ~.)GATIT2 s. facere, facut, gatire, pregatire, pregatit, preparare, preparat. (~ul mâncarii.)