didactic

didactic; moralizator

v. didactic

adj. m., pl. didáctici; f. sg. didáctică, pl. didáctice

-Ă
didactici, -e, adj., s.f.
1. adj. De sau pentru învăţământ, relativ la învăţământ.
◊ Care este menit să instruiască. Literatură didactică.
◊ (Peior.) Arid, sec.
2. S.f. Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării materiilor de învăţământ şi cu organizarea învăţământului. - Din fr. didactique.

I. adj. de, pentru învăţământ, referitor la învăţământ.
◊ destinat instruirii.
◊ literatură ~ ă = gen de literatură care îşi propune să instruiască, să informeze, să educe moral.
◊ (peior.) arid, sec.
II. s. f. disciplină pedagogică care studiază principiile şi metodele de învăţământ. (fr. didactique, gr. didaktikos)