abacà

abaca,cinepa de Manila (Musa textilis)

v. abacă

(arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce

abace, s.f. (Arhit.) Placă subţire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane şi face legătura cu arhitrava. - Din fr. abaque , lat. abacus.

s. f. cânepă de Manilla. (sp. abaca)

s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (fr. abaque, lat. abacus)