A este prima literă a alfabetului latin şi a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician şi aproape în toate alfabetele derivate din acesta. A este prefix, abreviere şi simbol.

 este a treia literă din alfabetul limbii române. În limba română Â notează o vocală închisă centrală nerotunjită, acelaşi sunet ca şi cel notat de litera Î. Tipografic, se compune din litera A cu semnul diacritic „accent circumflex” (^).

Ă este a doua literă din alfabetul limbii române. Această literă notează o vocală mijlocie centrală nerotunjită, notată fonetic cu simbolul . Tipografic, se compune din litera A cu semnul diacritic „căciulă” (˘).

A++ înseamnă abstracţie plus referinţă plus sinteză, care este numele unui limbaj de programare minimalist, construit pe ARS.

Un ångström, care se citeşte [ˈɔŋstrø:m], este o unitate de măsură pentru lungimi, denumită aşa după fizicianul suedez Anders Jonas Ångström. Simbolul ångströmului este Å. Atunci când semnele tipografice Å şi ö nu sunt disponibile, se foloseşte scrierea (de fapt incorectă) "Angstrom". Un ångström este egal cu 100 picometri:

1 Å = 100 pm = 10⁻¹ nm = 10⁻⁴ μm = 10⁻⁷ mm = 10⁻¹⁰ m

Ångströmul nu face parte din Sistemul international de unităţi SI şi deci folosirea lui nu este recomandată. Totuşi el se mai foloseşte curent (din tradiţie şi obişnuinţă) în unele domenii ca de exemplu cristalografie şi chimie computerizată. Astfel, raza unui atom, rasterul unei gratii moleculare, lungimea unor legături chimice din molecule şi lungimile de undă ale anumitor radiaţii atomice au dimensiunea de ordinul a 1 Å.