TABELA

Tabela (forma tabelaryczna) - sposób zapisu i przedstawiania informacji, w którym dane umieszcza się w odpowiednio rozmieszczonych polach. Pola te utworzone są poprzez poziome i pionowe linie (na wydrukach lub monitorach oba te typy linii - albo jeden z nich - nie muszą być jednak widoczne, lub mogą być zróżnicowane).
W celu uzyskania więcej informacji, zobacz w Wikipedia.οrg...

vb., ind. prez. 1 sg. tabeléz, 3 sg. şi pl. tabeleáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. tabeléze

s. f., g.-d. art. tabélei; pl. tabéle

s. v. cadastru, carte funciară, carte funduară, tabel, tablă, tăbliţă.

s. f. serie de valori numerice aranjate într-o anumită ordine în şiruri sau coloane care servesc pentru anumite calcule sau clasificări.
◊ ~ de logaritmi = tabelă matematică cuprinzând valorile funcţiilor logaritmice. (lat. tabella, germ. Tabelle)

tabelez, vb. I. Tranz. A realiza o tabelă. - Din tabelă.

tabele, s.f.
1. Ansamblu de termeni, numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane, executat în cadrul unei tipărituri; p. ext. tabel (1 ).
◊ Tabelă de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse valorile funcţiilor exponenţiale elementare.
2. (Reg.) Tablă1 (3 ). - Din lat. tabella , germ. Tabelle.