RABATA

vb., ind. prez. 1 sg. rabatéz, 3 sg. şi pl. rabateáză

vb. tr.
1. a roti o figură plană în jurul unei drepte astfel încât planul ei să fie paralel cu unul dintre planele de proiecţie.
2. a lăsa în jos; a îndoi; a plia. (fr. rabattre)

rabatez, vb. I. Tranz. (Mat.)
1. A roti o figură plană în jurul unei drepte situate în planul figurii.
2. A lăsa în jos; a îndoi, a plia. [Var.: rabáte vb. III.] - Din fr. rabattre.

v. rabata