PĂCĂTOS

adj. m., pl. păcătóşi; f. sg. păcătoásă, pl. păcătoáse

adj. v. biet, nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman.PĂCĂTOS2 adj., s.
1. adj., s. (înv. şi reg.) pângărit, (Olt.) pânganie, (înv.) săblăznitor. (Om ~; eşti un ~!)
2. adj. v. mizerabil.

-OASĂ , păcătoşi, -oase, adj. (Adesea substantivat)
1. Care are multe păcate, care se face vinovat de călcarea unor norme; p. ext. ticălos, rău, afurisit, nemernic.
◊ Care aduce neplăceri, plin de cusururi; supărător; defavorabil; defectuos; de proastă calitate.
2. Vrednic de milă; nenorocit; nevoiaş. - Păcat + suf. -os.

v. păcătos