JALBĂ

s. f., g.-d. art. jálbei; pl. jálbe

s. v. cerere, petiţie, plângere, recla-maţie.

jalbe, s.f. (Pop.) Plângere, reclamaţie, făcută în scris.
◊ Expr. (Fam.) A umbla (sau a merge, a veni etc.) cu jalba în proţap = a cere insistent (şi ostentativ) un drept sau o favoare. [Pl. şi: jălbi - Var.: jálobă s.f.] - Din sl. žaliba. Cf. bg. žalba.

s.f. (reg.)
1. nume de plantă - jalbă albă.
2. boală de vite; bube-dulci.

v. jalbă