JALAPĂ

s. f., g.-d. art. jalápei

s. f. plantă din America septentrională ale cărei rădăcini au proprietăţi purgative; răşină a acestei plante. (fr. jalap, sp. jalapa)

s.f. Răşină extrasă din rădăcina plantei Exogonium purga, utilizată sub formă de pulbere în farmacie pentru proprietăţile ei purgative. - Din fr. jalap, sp. jalapa.

v. jalapă