IACOBIN

s. m., adj. m. (sil. ia-), pl. iacobíni; f. sg. iacobínă, pl. iacobíne

s. m. f.
1. călugăr dominican.
2. membru al celei mai radicale grupări din timpul Revoluţiei Franceze, care a dus lupta contra monarhiştilor şi feudalilor.
3. (fig.) partizan înfocat al democraţiei. (fr. jacobin)

iacobini, s.m., adj.m.
1. S.m. Călugăr dominican.
2. S.m. Membru al celei mai radicale grupări revoluţionare franceze, în perioada revoluţiei din 1789-1794; p. ext. democrat cu idei foarte avansate.
3. adj.m. Care aparţine iacobinilor (1 ), privitor la iacobini. - Din fr. jacobin.

v. iacobin