Hecuba, fiica frigianului Dymas (sau a lui Cisseus, regele tracilor) şi cea de-a doua soţie a lui
Priam, regele
Troiei. A avut numeroşi copii care, mai toţi, au murit sub zidurile
Troiei sau, după distrugerea cetăţii, au fost duşi în captivitate. Printre ei se numărau:
Hector,
Paris supranumit şi Alexander, Creusa, Laodice,
Polixena,
Cassandra, Deiphobus, Helenus, Antiphus, Polydorus, Troilus etc. Înainte de naşterea lui
Paris, Hecuba a avut un vis ciudat. Prezicătorii i l-au tălmăcit spunându-i ca fiul care avea să-l nască va atrage ruina cetăţii sale. La naşterea lui
Paris, Hecuba pregetă să-şi ucidă însă copilul. Temându-se totuşi de împlinirea destinului, îl abandonează pe muntele Ida. Mai târziu
Paris vine însă la
Troia şi prezicerea se împlineşte. După distrugerea
Troiei, Hecuba a revenit drept pradă de război lui
Odysseus. Copleşită de durerea de a-şi fi văzut rând pe rând copiii ucişi, înainte de a pleca în captivitate, e nevoită să asiste neputincioasă la sacrificiul fiicei ei,
Polixena. Urcându-se pe corabie, vede trupul neînsufleţit al fiului ei Polydorus, aruncat de valuri la ţărm. Polydorus fusese ucis de către regele Polymnestor spre a fi jefuit. Înainte de plecare, împreună cu celelalte femei troiene, Hecuba găseşte totuşi răgazul şi puterea necesară ca să răzbune moartea fiului ei. Îmbarcându-se apoi din nou, Hecuba scapă de urmărirea însoţitorilor lui Polymnestor care vor să o pedepsească, şi-şi găseşte refugiul şi moartea în valurile mării. După o altă versiune, ea ar fi fost metamorfozată într-o căţea.
Mai multe la Wikipedia.org...