FACŢIUNE

s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. facţiúnii; pl. facţiúni

s. (POL.) partida. (Din ~ adversa.)

s. f.
1. (la romani) grup de concurenţi la o cursă de care.
2. bandă, clică de indivizi care caută să provoace tulburări într-un stat, într-un oraş, într-o adunare; grup difident al unui partid, grupare. (fr. faction, lat. factio)

facţiuni, s.f. Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune (şi care de obicei se manifestă prin violenţă); partidă. [Pr.: -ţi-u-] - Din fr. faction, lat. factio, -onis.

v. facţiune