ECHILIBRA

vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. echilibréz, 3 sg. şi pl. echilibreáză

vb. 1 . a (se) compensa, a (se) contrabalansa, a (se) cumpani, a precumpani, (livr.) a (se) pondera. (Doua forte care se ~.)
2. v. compensa.

vb.
1. tr., refl. a (se) ţine în echilibru, a (se) cumpăni.
II. tr.
1. a efectua o echilibrare.
2. a face ca veniturile dintr-un buget să fie egale cu cheltuielile. (fr. equilibrer)

echilibrez, vb. I. Tranz. şi refl. A aduce sau a fi în stare de echilibru; a (se) cumpăni.
◊ Tranz. A face ca două valori, preţuri, bugete etc. să fie în proporţie justă una faţă de cealaltă. - Din fr. équilibrer.

a (se) dezechilibra