CABRIOLETĂ

s. f. (sil. -bri-o-), pl. cabrioléte

s. sareta, (rar) tilburi. (~ a unei ferme.)

s. f. trăsură uşoară, cu două roţi; şaretă. (fr. cabriolet)

cabriolete, s.f. Trăsurică uşoară, cu două roţi, trasă de obicei de un singur cal; brişcă2, şaretă. [Pr.: -bri-o-. - Var.: gabriolétă, -e s.f.] - Din fr. cabriolet.

v. cabrioletă