Anglicizarea se prezintă ca o tendinţă a limbilor actuale de a lăsa să pătrundă, mai ales, în domeniul vocabularului, influenţa engleză, aceasta manifestându-se, deci, ca element de superstrat. Fenomenul este cu atât mai interesant, cu cât are loc între limbi neînrudite genealogic; prin faptul că acesta cuprinde astăzi un număr tot mai mare de limbi, el are tendinţa de internaţionalizare, relevând o nouă dimensiune a contactului între limbi. Dacă luăm ca exemplu limba română, constatăm că acest element de superstrat are o pondere destul de mică în ansamblul lexicului din perspectiva structurii sale etimologice. Două sunt aspectele sub care se manifestă influenţa engleză asupra limbii române actuale :
1. Un aspect vizează categoria neologismului necesar şi în acest caz avem în vedere cele câteva domenii în care lexicul de origine engleză s-a impus şi a intrat în circulaţie atât în limba scrisă, cât şi în varianta vorbită; în funcţie de domeniu circulaţia unor astfel de elemente lexicale poate prezenta un caracter larg popular; un exemplu, în acest sens, îl constituie terminologia sportivă, unde anglicismele s-au impus şi unde uneori chiar au creat un prototip după un model englezesc presupus, ceea ce demonstrează o anumită productivitate a modelului ; vezi, de exemplu, explicaţia cuvântului tenisman, cuvânt inexistent în limba engleză.