ANGHINĂ

s. f., g.-d. art. anghínei/angínei; pl. anghíne/angíneanghínă2 s. f., g.-d. art. anghínei/angínei; pl. anghíne/angíne

s.
1. (înv.) coracă.
2. anghină difterică v. difterie.ANGHINĂ2 s. v. scarlatină.

s. f.
1. inflamaţie a mucoasei din fundul gâtului sau a faringelui, însoţită de greutatea de a înghiţi; angor.
2. ~ pectorală = afecţiune caracterizată prin accese de sufocare şi dureri în regiunea inimii. (fr. angine, lat. angina)

anghine, s.f.
1. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia.
2. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. [Var.: angínă s.f.] - Din fr. angine , lat. angina.

s.f. (înv. si reg.) pânza groasa de cânepa; nanchin