ANALIZA

Ogólnie analiza oznacza rozkład na składniki/czynniki (w sensie materialnym i niematerialnym) - przeciwieństwo syntezy.
W celu uzyskania więcej informacji, zobacz w Wikipedia.οrg...

Analiza este o cercetare atotcuprinzătoare, sistematică prin care obiectul sau subiectul cercetat este descompus în părţile sale, iar acestea sunt ordonate, cercetate şi evaluate. Un rol important joacă şi conexiunile dintre elemente şi integrarea lor.
Mai multe la Wikipedia.org...

vb., ind. prez. 1 sg. analizéz, 3 sg. şi pl. analizeáză

s. f., g.-d. art. analízei; pl. analíze

vb.
1. a cerceta, a examina, a investiga, a studia, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (~ cauzele unui fenomen.)
2. v. examina.
3. a comenta, a explica, a interpreta, a tâlcui, (înv.) a întoarce, (fig.) a descifra. (~ un text literar.)

s.
1. analizare, cercetare, examen, examinare, investigare, investigaţie, studiere, studiu, (pop.) cercare, (înv.) răspicare, (fig.) explorare. (O ~ serioasă a problemelor.)
2. v. examinare.
3. (MED.) probă. (~ hepatică.)
4. (CHIM.) analiză electrochimică v. electroanaliză.

vb. tr.
1. a cerceta un lucru, un fenomen etc. descompunându-l în elementele lui componente.
◊ a identifica compoziţia unei substanţe.
2. a examina cu atenţie în vederea unor concluzii documentate.
◊ a examina un text (gramatical, literar, stilistic etc.). (fr. analyser)

s. f.
1. metodă ştiinţifică de cercetare a realităţii, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părţile lor constitutive.
◊ examinare amănunţită a unei probleme, opere literare, a unui text.
◊ în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere.
2. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor.
3. descompunere a unei substanţe, pentru a-i stabili compoziţia chimică.
4. ~ corticală = funcţie a cortexului prin care se desprind însuşirile generale şi cele specifice ale obiectelor şi fenomenelor. (fr. analyse, gr. analysis)