AMBUTEIAJ

s. n. (sil. -te-iaj), pl. ambuteiáje

s. n.
1. îmbuteliere.
2. blocare (a unor nave, a circulaţiei rutiere etc.). (fr. embuteillage)

ambuteiaje, s.n.
1. (Franţuzism) Îmbuteliere.
2. Blocare într-un port sau într-un bazin a unor nave din cauza îngrămădirii lor într-un spaţiu mic, a aglomerării, a dificultăţilor de manevrare provocate de aglomerare etc.
◊ Blocare a circulaţiei rutiere, din cauza îngrămădirii (în dezordine a) unor vehicule. [Pr.: -te-iaj] - Din fr. embouteillage.

v. ambuteiaj