AMBULANŢĂ

s. f., g.-d. art. ambulánţei; pl. ambulánţe

s. autosalvare, autosanitară, salvare, sanitară.

s. f.
1. formaţie sanitară care dă răniţilor primele ajutoare pe câmpul de luptă.
2. vehicul destinat transportului accidentaţilor şi al bolnavilor în stare gravă. (fr. ambulance)

ambulanţe, s.f. Instalaţie sanitară mobilă, în spatele frontului, care dă răniţilor primele ajutoare.
◊ Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentaţi sau grav bolnavi; salvare. - Din fr. ambulance.

v. ambulanţă

v. ambulant