ALTERARE

s. f., g.-d. art. alterării; pl. alterări

s.
1. acrire, descompunere, fermentare, împuţire, înăcrire, stricare. (~ mâncării.)
2. v. râncezire.
3. v. poluare.
4. v. denaturare.

alterări, s.f. Acţiunea de a (se) altera şi rezultatul ei. - V. altera.

v. alterare

1. forandre