ALERTA

vb., ind. prez. 1 sg. alertéz, 3 sg. şi pl. alerteáză

s. f., g.-d. art. alértei; pl. alérte

vb. v. grăbi, iuţi, zori.

s. v. alarmă.

vb. tr., refl. a (se) alarma. (fr. alerter)

s. f. alarmă, prevenire.
◊ semnal convenţional internaţional folosit pentru a atrage atenţia asupra evoluţiei diverselor fenomene cereşti. (fr. alerte)

alertez, vb. I. Tranz. şi refl. (Livr.) A (se) alarma. - Din fr. alerter.

alerte, s.f. (Adesea fig.) Alarmă.
◊ Semnal convenţional internaţional prin care se atrage atenţia oamenilor de ştiinţă asupra producerii sau iminenţei producerii unor fenomene cereşti ale căror evoluţie şi consecinţe geofizice trebuie urmărite. - Din fr. alerte.

v. alerta

v. alertă

v. alert