AFTĂ

s. f., g.-d. art. áftei, pl. áfte

s. (MED.) (pop.) acrum, pleasnă. (~ a mucoasei.)

s. f. ulceraţie superficială, dureroasă, pe mucoasa bucală. (fr., gr. aphte)

afte, s.f. Băşicuţă plină cu lichid opalescent, care apare pe mucoasa gurii sau a faringelui şi care, prin spargere, lasă în loc o mică ulceraţie. - Din fr. aphte , lat. aphtae.

v. aftă