ACRESCĂMÂNT

s. n. (sil. -cres-), g.-d. art. acrescământului; pl. acrescămínte

s. n. (jur.) drept prin efectul căruia partea unui moştenitor, a unui legatar creşte, ca urmare a înlăturării de la succesiune a altor persoane. (după fr. accroissement)

acrescăminte, s.n. Creştere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la acestă succesiune a altor persoane ori a renunţării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. - După fr. accroissement.

v. acrescământ