ACREDITIV

s. n. (sil. -cre-), pl. acreditíve

s. n. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.
◊ sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere. (fr. accreditif, germ. Akkreditiv)

acreditive, s.n.
1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite înainte prin contract.
2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de economii. - Din fr. accréditif , germ. Akkreditiv.

v. acreditiv