ABERANT

adj. m., pl. aberánţi; f. sg. aberántă, pl. aberánte

adj. v. absurd.

adj.
1. care se abate de la o normă.
2. contrar logicii, bunului-simţ; (p. ext.) absurd. (fr. aberrant, lat. aberrans)

-Ă
aberanţi, -te, adj. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberaţie (1 ), absurd. - Din fr. aberrant , lat. aberrans, -ntis.

v. aberant