àbac

v. abac

(mat.) s. n., pl. abáce

abace, s.n.
1. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice.
2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. - Din fr. abaque , lat. abacus.

s. n.
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. nomogramă. (fr. abaque, lat. abacus)

grafic; filet conic pentru tevi standardizat în S.U.A.; abaca